Dicționar de țesături și tricoturi

Lână virgină

Rezistentă și densă. Este lâna provenită de la prima tundere, care conține cel puțin o treime de lână de miel, datorită căreia fibra își păstrează finețea extraordinară. Este ideală pentru fabricarea puloverelor, paltoanelor, sacourilor și a altor articole vestimentare elegante, inclusiv datorită ușurinței cu care poate fi vopsită în culori vii și intense. Calitatea sa este verificată de „wool classers”, experți cu mulți ani de experiență, trimiși în manufacturi de către cumpărătorii de lână pentru a măsura și evalua materia primă.

CITEȘTE MAI DEPARTE...

Cașmir

Călduros și delicat. Se așază perfect pe corp, iar datorită absenței îngroșărilor fibrelor, are o textură excepțional de fină. Se obține din părul de iarnă al caprelor de cașmir, provenit cel mai adesea din zona abdominală. Diametrul fibrei de cașmir variază între 11 și 18 microni. Este ușor. Șalurile din cașmir lungi de doi metri, numite și pashmina, cântăresc doar două sute de grame. Prețul ridicat al cașmirului se explică prin randamentul scăzut al caprelor – pentru un singur pulover trebuie tunse cel puțin trei capre, iar în cazul cașmirului baby, chiar și nouăsprezece. În plus, după curățarea inițială a părului, doar jumătate din acesta poate fi utilizată. Nu este de mirare, așadar, că Napoleon Bonaparte aducea cașmir din campaniile sale din Orientul Mijlociu pentru a o îmbuna pe împărăteasa Joséphine, iar regina Victoria a Marii Britanii îl primea de la maharajahul Gulab Singh ca tribut anual oferit de supușii din Kashmirul indian (de aici și denumirea firului).

CITEȘTE MAI DEPARTE...

Lână de cămilă

Moale și foarte fină. Se remarcă prin proprietăți termice excelente, mai ales atunci când este colectată de la puii de cămilă. Cămilele nu sunt tunse, ci pieptănate pentru a colecta părul pe care îl pierd în mod natural. Acest procedeu păstrează netezimea, luciul delicat și textura plăcută a fibrei. Lâna de cămilă este mai rezistentă decât lâna de capră sau de oaie. În cazul lânii de oaie, diferența poate ajunge chiar la 70%. De aceea, este utilizată în principal pentru fabricarea țesăturilor groase destinate paltoanelor călduroase, de cele mai multe ori în culoarea naturală camel. Popularitatea acestora a fost lansată în anii 1920 de... jucătorii de polo, care se încălzeau între meciuri purtând paltoane simple din lână de cămilă. O cămilă poate bea dintr-o dată 150 de litri de apă. Apoi poate rezista fără să bea timp de două luni. Nu s-a stabilit dacă această capacitate influențează calitatea lânii.

Lână de alpaca

Ușoară, moale și delicată, dar în același timp rezistentă. Este rezistentă la radiațiile solare, nu conține alergeni și nu necesită utilizarea substanțelor chimice pentru prelucrare. Conținutul redus de lanolină face ca fibra să nu rețină impuritățile din aer, fiind astfel mai rezistentă la murdărire și mai ușor de curățat. Fibra este mai lucioasă, mai elastică și de trei ori mai extensibilă decât fibra de oaie. Lâna de alpaca este un produs de lux – se produce de 400 de ori mai puțină decât lâna de oaie. Există în 26 de culori naturale: de la alb, la nuanțe de maro și gri, până la negru, precum și în aproape două sute de variații ale acestora. Din acest motiv, de regulă nu este vopsită, deși chiar și atunci când este vopsită își păstrează proprietățile și luciul. Există două varietăți de alpaca: suri și huacaya. Lâna de huacaya seamănă ca aspect cu cea de oaie și este comercializată simplu sub denumirea de „alpaca”. Mai rară, suri este mai fină, are un luciu mai pronunțat și o suprafață uniformă.

CITEȘTE MAI DEPARTE...

Lână merinos

Lână de oaie de cea mai bună calitate. Moale, pufoasă și cu fibre foarte fine, ceea ce îi conferă o delicatețe excepțională. Este considerată o fibră ideală, care îmbină avantajele lânii cu finețea cașmirului. Este utilizată pentru fabricarea puloverelor, a îmbrăcămintei sportive și a lenjeriei. În combinație cu mătasea sau cașmirul, devine baza unor paltoane și costume de lux. Fibrele de oaie conțin lanolină, care are proprietăți antibacteriene și de reglare a temperaturii, astfel încât lâna poate fi purtată atât la -20, cât și la +20 de grade Celsius. În Noua Zeelandă, oile merinos au uneori statut de celebrități. Cea mai faimoasă, numită Shrek, a fugit din turmă timp de șase ani, trăind prin peșterile din zonă, apoi s-a întors cu o blană supradimensionată, de șase ori mai abundentă decât în mod normal. Ceremonia tunderii sale, în urma căreia s-au obținut 30 de kilograme de lână, a fost transmisă de toate posturile de televiziune importante. După moartea lui Shrek, în 2011, a fost oficiată o slujbă solemnă la Biserica Bunului Păstor, lângă celebrul lac Tekapo.

CITEȘTE MAI DEPARTE...

Mătase

O fibră delicată, dar în același timp rezistentă, cu un luciu natural și rafinat, obținută de la viermii de mătase. Aceștia sunt separați în două categorii: cei care se vor transforma în fluturi, pentru a da naștere unui nou ciclu, și cei de la care se recoltează mătasea. Dintr-un singur cocon se obțin 1,6 km de fir. Producția de mătase reprezintă doar 0,2% din producția totală de fibre, ceea ce face ca fiecare produs din mătase să fie un obiect aparte. Faptul că mătasea răcorește vara și încălzește iarna nu mai este o noutate, însă materialul poate pune în dificultate chiar și unele companii de cosmetice. S-a demonstrat că dormitul pe o față de pernă din mătase încetinește îmbătrânirea pielii și apariția ridurilor. Totul se datorează aminoacizilor benefici pentru pielea umană. Mătasea are efecte similare și asupra părului, motiv pentru care este inclusă în compoziția șampoanelor.

CITEȘTE MAI DEPARTE...

Bumbac

Moale, confortabil și ușor de întreținut, este un material versatil. Paradoxal, bumbacul este o plantă pretențioasă. Cultivarea sa necesită temperaturi ridicate, umiditate și multă lumină solară, dar și răbdare. Perioada de vegetație poate dura până la șase luni. Recoltarea se face, de regulă, mecanic, după care bumbacul este curățat de semințe și frunze și apoi sortat. Bumbacul de calitate superioară este și pieptănat, ceea ce îi conferă elasticitate și finețe. Fibrele îndreptate și așezate uniform formează o bandă netedă, din care se obține ulterior semiprodusul numit semitort, transformat apoi în fir în filatură. Iar acesta este doar începutul. Urmează răsucirea firelor, reunirea lor și finisarea. Înainte ca țesătura brută să fie spălată, albită sau vopsită, i se aplică un tratament special de finisare, datorită căruia hainele obținute își păstrează elasticitatea și luciul delicat, asemănător mătăsii, chiar și după numeroase spălări.

In

Rezistent, respirabil și hipoalergenic. Blochează razele UV și este rezistent la insecte. Este una dintre primele fibre cunoscute de omenire și refuză să iasă din modă, revenind în fiecare vară în interpretări tot mai noi. Este extrem de durabil și poate fi spălat la 90 de grade. Absoarbe apa și se usucă rapid, dar necesită și mult mai puțină apă pentru producție: exact de 20 de ori mai puțină decât bumbacul. Ecologiștii îl apreciază și pentru că este biodegradabil și reciclabil. Din cele mai vechi timpuri, inul se șifonează ușor, un aspect care face parte din farmecul său aparte. Totuși, prin spălare și purtare, devine mai moale și capătă luciu. În combinație cu alte țesături, își sporește rafinamentul.

CITEȘTE MAI DEPARTE...

Mohair

Ușor și pufos. Se obține de la caprele angora, cu un aspect neobișnuit, asemănător unor pudeli cu coarne, crescute în condiții climatice specifice, unde verile sunt blânde și uscate, iar iernile geroase și cu zăpadă. Grosimea fibrei, de aproximativ 30 de microni, variază în funcție de vârstă. De aceea, cel mai valoros mohair, numit „superkid”, se obține exclusiv de la prima tundere a caprelor în vârstă de câteva luni. Fibrele provenite de la exemplarele adulte sunt folosite mai frecvent pentru țesături mai grele. Materia primă selectată în timpul tunderii este spălată și pieptănată. Filarea necesită, de asemenea, mult timp, deoarece mohairul trebuie lăsat periodic să se odihnească pentru a-și păstra elasticitatea. Natural alb, cu o nuanță argintie fascinantă, mohairul se vopsește ușor. Din el se produc pulovere și șaluri, se adaugă în firele folosite la confecționarea paltoanelor și costumelor exclusiviste și se utilizează chiar și la fabricarea echipamentului de schi. Pieile de focă din mohair, adică benzile de material montate pe partea inferioară a schiurilor, împiedică alunecarea înapoi în timpul schi-alpinismului, o disciplină care combină escalada, urcarea pe schiuri și coborârea pe pante montane.

Lână de lamă

Are fibre lungi, moi și delicate. Lama are două straturi de lână, însă doar stratul inferior oferă luciu și o căldură considerabilă. Proprietățile lânii de lamă se datorează structurii fascinante a fibrei. Aceasta este „goală pe dinăuntru” – pe toată lungimea firului există mici buzunare de aer, care o fac ușoară și îi permit să păstreze căldura. Firul de lamă este rezistent, elastic și puțin extensibil, ceea ce îl face durabil și rezistent la deformare. Produsele din lână de lamă își recapătă rapid forma inițială după șifonare și nu necesită călcare. În trecut, blana lamei, descrisă drept combinația ideală dintre cămilă, capră și cerb, nu era îngrijită în mod deosebit. În America de Sud, lama era folosită ca animal de povară, fiind capabilă să transporte o încărcătură de 70 de kilograme pe o distanță de până la 20 de mile. Numai în orașul bolivian Potosí, minele locale „angajau” simultan trei sute de mii de lame...

Lână superfine

Lână de cea mai înaltă calitate, extrem de fină și rafinată. Datorită delicateții sale, necesită o îngrijire adecvată. Instrucțiunile de spălare sunt adaptate strict proprietăților sale și, spre deosebire de cașmir, care poate fi spălat manual, sau de lâna merinos, care poate fi spălată în mașina de spălat, trebuie respectate cu atenție. Nerespectarea lor poate deteriora fibrele și poate provoca deformări. Lâna superfine se numără și printre cele mai scumpe tipuri de lână. Recordul a fost stabilit în 1995, când a fost scoasă la vânzare o balotă de fibre cu un diametru de numai 13,8 microni. La un preț de pornire de aproximativ 1.200 de zloți pe kilogram și cu zece ofertanți, balota de 116 kilograme a ajuns la un preț uluitor de aproximativ 1,2 milioane de dolari australieni, echivalentul a aproape 3,5 milioane de zloți.

Kapok

Numit și mătase vegetală sau cașmir de vară. Fibra se obține din păstăile arborelui de kapok, care crește în Asia de Sud-Est și în pădurile tropicale din America de Sud și poate atinge peste 60 de metri înălțime, echivalentul unei clădiri cu 22 de etaje. Fructele sale, asemănătoare prunelor, conțin semințe înconjurate de o substanță mătăsoasă alcătuită din lignină și celuloză. Aceasta este extrasă manual, uscată și separată de semințe. Fibrele individuale au forma unor tuburi minuscule, umplute cu aer. Datorită acestui fapt, kapokul este ușor, elastic și rezistent la apă. Poate susține în apă o greutate de treizeci de ori mai mare decât propria greutate, motiv pentru care în trecut era folosit pentru umplerea elementelor de flotabilitate din vestele de salvare. Astăzi, datorită fineții sale, precum și proprietăților hipoalergenice și netoxice, este utilizat pentru fabricarea hainelor de lux. Uleiul de kapok este folosit la producerea săpunului, iar lemnul la construirea bărcilor, fabricarea mobilierului, sculptură și chiar în industria funerară...

Vâscoză

Filarea constă în împingerea vâscozei filtrate prin duze mici într-o soluție de filare, urmată de întinderea fibrelor. Fibra obținută este curată, are o structură uniformă și este ideală pentru vopsire. Culorile aplicate sunt vii și naturale. Una dintre primele admiratoare ale vâscozei a fost Elsa Schiaparelli. Cu o jumătate de secol înaintea lui Issey Miyake, ea folosea rayonul șifonat în creațiile sale. „Schiap” îndrăgea experimentele cu materiale. Printre realizările sale se numără jersela, un jerseu din vâscoză, și fildifer, o vâscoză cu fir metalic, primul material sintetic folosit vreodată într-o colecție haute couture. Cât de bine se comportau aceste inovații în purtarea de zi cu zi este sugerat de rochia cumpărată de la creatoarea italiană de către Diana Vreeland. Creația legendarei editoare a revistei „Harper’s Bazaar” și redactor-șef al ediției americane „Vogue” s-a topit pur și simplu în spălătorie, incapabilă să reziste substanțelor chimice folosite la curățarea hainelor. Nici vâscoza în forma sa veche, produsă încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea, nu a rezistat trecerii timpului. Dezvoltarea rapidă a producției a făcut necesară îmbunătățirea procesului. Astfel au apărut fibrele de vâscoză din generațiile a doua și a treia.

Modal

Vâscoză îmbunătățită, de generația a doua. Excepțional de neted și delicat, absoarbe ușor umezeala. Are un luciu strălucitor, satinat. Nu face scame precum bumbacul, rezistă la spălări repetate și la decolorare, iar dacă este uscat corespunzător nu necesită călcare. Fibrele de modal sunt produse, la fel ca vâscoza, din celuloză obținută din lemn de fag, însă procesul de fabricație consumă o cantitate mult mai mică de apă. Reacția la apă este unul dintre principalele avantaje ale modalului: spre deosebire de bumbac, acesta nu intră la apă. Suprafața sa netedă împiedică, de asemenea, depunerea mineralelor din apa dură în timpul spălării, astfel încât materialul rămâne moale indiferent de calitatea apei și de frecvența spălării. Poate fi pus în mașina de spălat, spălat și centrifugat, comportându-se ca bumbacul clasic. Un alt avantaj este caracterul său ecologic. Fagii, spre deosebire de bumbac, nu necesită pesticide sau alte substanțe chimice dăunătoare mediului și pielii umane. Sunt și mai productivi. Pentru a obține un kilogram de bumbac gata de cusut sunt necesare zece kilograme de bumbac brut, în timp ce un kilogram de modal corespunde aproximativ unui kilogram de pastă de celuloză din fag. Peste 99% din modal poate fi reciclat.

TENCEL / LYOCELL

Cea mai nouă generație de fibre celulozice. Cercetările au început încă din 1990, însă materialul a intrat în producție abia în secolul XXI. Este moale la atingere și are un luciu mătăsos, care îi conferă un aspect luxos. Hainele realizate din acest material sunt rezistente, permit pielii să respire, nu se electrizează și nu intră la apă. Sunt ideale pentru vară, deoarece Tencelul împiedică dezvoltarea bacteriilor și apariția mirosurilor neplăcute fără a necesita substanțe chimice artificiale care ar putea provoca alergii. Efectul antibacterian se datorează reacției naturale a Tencelului la umezeală: acesta o absoarbe rapid de pe piele și o transportă în interiorul fibrei. Pielea rămâne astfel uscată, fără a oferi bacteriilor condiții de dezvoltare. Pe întregul parcurs al procesului de producție se folosesc doar 260 de litri de apă pentru un kilogram de Tencel, de peste o sută de ori mai puțin decât în cazul bumbacului. Nu este de mirare că este unul dintre materialele preferate de ecologiști. Dacă îngropi în pământ un sacou sau o bluză din Tencel, după șase săptămâni nu mai rămâne nicio urmă. Cu excepția eventualilor nasturi.

Acetat

Seamănă cu mătasea naturală, dar nu se șifonează, nu intră la apă și se usucă rapid. Țesăturile din acetat, obținut dintr-o formă îmbunătățită de vâscoză, sunt ușoare și au o structură mai compactă decât cele din vâscoză, fiind totuși la fel de rezistente și stabile. În același timp, permit circulația aerului și rezistă la decolorare. Cel mai mare avantaj al său este capacitatea de a modela perfect silueta, susținând-o asemenea unui corset. Acetatul este una dintre cele mai vechi fibre artificiale, deși este realizat din ingrediente naturale, precum celuloza. A fost creat în Elveția cu peste un secol în urmă de frații Dreyfus și utilizat la fabricarea filmelor – de aici și vechea denumire a peliculei, celuloid. Frații Dreyfus au intuit încă de atunci potențialul invenției în industria vestimentară și au fondat compania Celanese, producătoare de țesături. Singurul lucru pe care frații vizionari nu l-au prevăzut a fost succesul uriaș al acetatului în filtrele de țigări...

Cupro

Celuloză regenerată. O fibră de înaltă calitate, care produce o țesătură fluidă, vaporoasă și lucioasă, asemănătoare mătăsii naturale. Cupro este utilizat ca alternativă la mătase, însă se așază și se drapează mai ușor. Hainele din cupro pot fi spălate în mașina de spălat și uscate automat. Materialul se obține prin precipitarea fibrei de celuloză într-o baie de cupru, de unde provine și denumirea sa, derivată din latinescul „cuprum”. Cupro permite circulația aerului și este biodegradabil.

POLIAMIDĂ / NYLON

Rezistent, cu un luciu discret. Adăugat lânii, îi sporește durabilitatea. Fibra a fost inventată de compania Du Pont și, inițial, trebuia să înlocuiască mătasea asiatică. A fost utilizată la fabricarea parașutelor armatei americane în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Tot atunci au început să fie confecționate rochii din acest material. Nylonul a fost folosit și în industria alimentară, de exemplu pentru învelișurile cârnaților, precum și în industria cosmetică, la fabricarea periuțelor de dinți, până când Du Pont a orientat producția de masă către ciorapii de damă. Aceștia s-au dovedit însă prea... buni. Entuziasmul provocat de invenție a dus la izbucnirea unor revolte, de exemplu în Pittsburgh, unde 40.000 de femei s-au așezat la coadă pentru doar 13.000 de perechi de ciorapi disponibile. În Europa postbelică, articolele vestimentare din nylon au devenit cadouri mult dorite, dar și o adevărată monedă de schimb în anumite cercuri. Acestor polimeri sintetici, utilizați și la fabricarea frânghiilor, firelor de pescuit, corzilor și mochetelor, li s-a atribuit o legendă romantică: numele nylon ar fi combinat prescurtarea numelui New York cu primele litere ale Londrei. Faptul că această poveste nu este adevărată și că denumirea se datorează pur și simplu întâmplării și sonorității sale nu îi diminuează avantajele.

MICROPOLIESTERI

Extrem de ușori și microscopici, cu fibre individuale invizibile cu ochiul liber – de aici și denumirea lor. În ciuda greutății reduse, țesăturile realizate din aceste fibre sunt deosebit de rezistente la formarea scamelor și la abraziune. În același timp, au proprietăți asemănătoare țesăturilor naturale: permit pielii să respire, elimină umezeala spre exterior și mențin pielea uscată. Utilizați până de curând în principal pentru îmbrăcăminte sportivă și lenjerie, micropoliesterii au ajuns în ultimii ani să fie folosiți și pentru țesături destinate sacourilor și paltoanelor, precum și pentru articole vestimentare ușoare. Confortul la purtare este comparabil cu cel oferit de țesăturile naturale, precum mătasea, bumbacul sau inul. Acești poliesteri de nouă generație sunt la fel de inspiraționali pentru creatorii de modă, pentru industria chimică – unde principala utilizare a poliesterului este astăzi în fabricarea sticlelor PET – și pentru artiști. Alina Szapocznikow, una dintre pionierii utilizării poliesterilor în artă, îi folosea încă de la sfârșitul anilor 1960 pentru a încorpora fotografii, amintiri și chiar mulaje ale propriului corp. Astfel a luat naștere lucrarea „Fetișuri și deserturi”, cu mulaje din poliester ale unor fragmente de chip, servite pe farfurioare alături de frișcă și jeleu...

Acril

Ideal pentru persoanele alergice la lână, datorită proprietăților sale hipoalergenice. Este călduros, ușor elastic, se usucă rapid, nu se șifonează și nu este pe placul moliilor. Ca aspect, seamănă cu cașmirul. Amestecat cu lână, permite spălarea la mașină, iar în combinație cu bumbacul îi conferă acestuia mai multă lejeritate. Uneori are o reputație nefavorabilă din cauza tendinței de a face scame și de a se deteriora ușor, însă amestecul cu fibre naturale îi elimină dezavantajele.

LYCRA / SPANDEX

Elastică, confortabilă, rezistentă și ușor de vopsit în culori intense. Se poate întinde cu până la 500%, de unde provine și denumirea Spandex, o anagramă a cuvântului englezesc „expand”, care înseamnă „a se întinde”. Creată din poliuretan în 1958, în laboratoarele companiei DuPont, a fost utilizată inițial pentru echipamentele sportivilor, dar a cucerit rapid vedetele televiziunii anilor 1970, precum Jane Fonda și lecțiile sale de aerobic, legendele muzicii pop și rock, de la ABBA la Freddie Mercury și Kiss, până la Jessie J din zilele noastre, precum și lumea cinematografiei. Este suficient să ne gândim că, fără ea, X-Men nu ar mai avea același farmec...

Baby lama

Are toate proprietățile fibrei tradiționale de lamă, dar este și mai fină și mai delicată. Această fibră unică, obținută la prima tundere, se produce în cantități extrem de mici la nivel mondial. Volumul producției poate fi influențat chiar și de artiste excentrice. Nancy Noel, o pictoriță din Indiana ale cărei lucrări se află în colecțiile private ale unor personalități precum Oprah Winfrey, Jane Seymour, Robert Redford și Mihail Gorbaciov, a adoptat o lamă baby, pe care a botezat-o Luna și a crescut-o în casă, alături de câinele său.